La Brașov taxiul uberul sau blogul te pot duce la aeroport, dar nu te pot lua de acolo. Iar omul care a făcut cumpărături vreo 6 sacoșe de la Carrefour AFI, dacă a făcut greșeala să vină fără mașină, are probă olimpică : “greutăți până acasă”
Brașovul intră într-o nouă eră a mobilității urbane: epoca în care cetățeanul poate lua taxiul, Uber-ul sau Bolt-ul… cu condiția să nu vrea să ajungă acolo unde trebuie sa sosească sau să plece din locul în care se află.
Să nu cumva să creadă cineva că transportul public trebuie să fie practic. În alte orașe, aeroportul este conectat cu orașul. La noi, aeroportul este conectat cu regulamentele.
Te ducem la avion, dar să nu te aștepți să te și luăm La Aeroportul Brașov-Ghimbav, autoritățile au descoperit o soluție revoluționară pentru transportul pasagerilor. Dacă ești brașovean și vrei să pleci la aeroport, nicio problemă. Te urci în taxi, Uber sau Bolt și ajungi la avion.
Dar dacă te întorci din vacanță? Ei bine, ai o mare surpriză! Avionul aterizează, tu cobori, îți iei bagajul și începi să cauți taxiul, Uber-ul sau Bolt-ul. Numai că , ai ajuns în Brașov. Acum descurcă-te! Pentru că, în minunata logică administrativă românească, aceeași mașină care te poate duce la aeroport nu poate neapărat să te și ia de acolo.De ce? Pentru că, între „Brașov → aeroport” și „aeroport → Brașov” se află un hățiș birocratic atât de complicat încât probabil nici GPS-ul nu mai recalculează ruta.Și regulamentele sunt conectate între ele printr-o serie de comisii, avize, autorizații și interpretări pe care omul de rând nu are nicio șansă să le înțeleagă. Și nici nu-l ajută cu nimic. Păi de ce ar emite autoritățile niște regulamente care să ajute omul? Pasagerul însă are o singură întrebare: „Cum ajung acasă?” Răspunsul administrativ:„Această întrebare nu intră în competența noastră.” Da. La Brașov taxiul, uberul sau blogul te pot duce la aeroport dar nu te pot aduce pentru ca nu sunt înregistrate in Ghimbav. Un creștinism mai mare nu poate exista.
AFI Mall: Carrefour îți vinde baxul de apă, administrația locală și poliția rutieră îți testează condiția fizică. Nu mai ai voie să iei taxiul din spate de la AFI.
Cu siguranță o să apară și un vajnic polițai, că doar e de peste drum, care să ușuiască taxiurile și bolturile. Problema ar fi simplă, ar outea sa ingusteze trotuarul si să micșoreze puțin rondul giratoriului care e ca o balegă în mijlocul șoselei, dar e ce să rezolvăm problemele oamenilor când de fapt le putem complica ? Păi nu de-aia suntem autorități ?
Omul intră la Carrefour.
Cumpără lapte. Pâine. Apă.Detergent. Poate două sacoșe, poate trei.Poate chiar face greșeala monumentală de a cumpăra ceva greu.Și atunci apare problema:Cum le duce acasă e fara mașină?Simplu!Cheamă un taxi.Sau Uber.Sau Bolt. Dar administrația zonei pare să fi descoperit o metodă inovatoare de reducere a traficului: îi ține pe oameni departe de mașinile care vin să-i ia. Au apărut benzi, delimitări și soluții de organizare a circulației care transformă întâlnirea dintre client și mașina comandată într-un veritabil concurs de orientare turistică.
„Unde e taxiul?” „În spatele benzii”„Cum ajung la el?”„Nu poți.”„Și atunci?”„Ocolești.”„Cât?” „Cât trebuie.”
Mobilitate urbană, ediția Brașov, Academia de Administrație Aplicată: specializarea „Cum să complicăm ce era simplu”
Poate că problema este că autoritățile și conducerea acestor obiective privesc orașul de undeva de sus. Atât de sus încât nu mai văd omul cu două sacoșe de Carrefour în mână. Nu mai văd turistul care aterizează cu două valize.Nu mai văd bătrânul care nu poate merge 500 de metri. Nu mai văd familia cu copii.
Vad doar proceduri, care de cele mai multe ori sunt absurde, aplicate prost și cu o cadență haotică.
Bogdan Gabriel