România la început de an. 2026.
Începe un nou an, cu speranțe, cu vise, cu mulțumirile realizărilor anului precedent, cu regretele insuficiențelor și a deciziilor neinspirate, cu promisiuni de mai bine și mai bun. Cu toate astea pentru a nu ne minți trebuie să plecăm de la statistică. Trebuie analizat climatul general plecând de la opiniile specialiștilor concretizate în statistici.
Și anume. Ziarul Financiar : estimează în urma unei analize din The Economist, faptul că România va avea o creștere economică de 1,5%. Previziunile Erste Bank pentru anul 2026 sunt că ar fi o crestere economica de 2,1%, un deficit public de 6,4% și o datorie publică de 61,1%. Deschidem o paranteză, pentru cei ce nu cunosc termenii. Creșterea economică este capacitatea unei economii de a produce bunuri și servicii pe un anume timp dat. Datoria publică este reprezentată de suma banilor pe care statul îi datorează creditorilor interni și externi, adică împrumuturile contractate pentru acoperirea cheltuielilor publice. Deficitul public este situația în care, statul cheltuie mai mult decât încasează, cheltuielile totale ale statului, depășesc veniturile sale. Acuma că am dat definițiile și toți vorbim aceeași limbă, oare banii dați în Ucraina și Moldova, or fi afectat datoria publică sau deficitul public? Europa Liberă Romania, respectiv site-ul romania.europalibera.org, în data de 03-09-2025 susținea că în aproximativ trei ani și jumătate, România ar fi dat Ucrainei 1,5 miliarde de euro. Acolo este război. Nu spun nici că este bine și nici că este rău că s-au dat acești bani. În schimb sunt de părere că înainte de a face cadouri și donații ar fi bine să-ți coși găurile propriilor buzunare. Și pentru că – în conformitate cu legile lui Murphy – orice lucru rău are toate șansele să se termine mai rău decât a început, CFA România, spune că vom avea o creștere economică de doar 0,5. CFA România, pentru necunoscători, este o filială a CFA Institute, o organizație internațională recunoscută în domeniul finanțelor și investițiilor. Totuși CFA România spune că aceste previziuni sumbre sunt doar în cazul în care accesarea fondurilor europene va fi minoră și fără pondere în relaxarea și relansarea economiei, în condițiile unui mediul fiscal dificil. Asta ar trebui să dea de gândit guvernanților în sensul a relaxa mediul fiscal și poate, de ce nu, poate să se găsească modalități mai aerisite de accesare a fondurilor.
Bineințelea că nu putem vorbi de economie fără să vedem puțin atmosfera politică.
Este evidentă dorința și foamea – mai bine spus – a electoratului către nou, către partide noi și tinere. Aici intră bineînțeles și trendul tradiționalist – suveranist – naționalist, față de care tendința înregistrează o creștere semnificativă. Ca și 2025, va fi un an tensionat din punct de vedere politic cu rivalități și provocări. Se înregistrează în aceste tendințe noi un oarecare mixaj de opinie și anume pe fondul naționalismului și suveranismului, sondajele arată că dorințele românilor sunt de a rămâne ancorați în NATO si UE, aripa celor cu RO-exit fiind procentual foarte mică, liliputană. Totuși, pe fondul prezenței rusești tot mai mare în eșicherul politic și strategic european și mondial și pe fondul incertitudinilor din politica europeană, există posibilitatea reală ca sentimentul anti-UE și anti-NATO să crească, factor care, dacă va deveni preponderent va schimba și paradigma economică. În plus distanțarea omului față de partidele mari este tot mai evidentă. Remus Ștefănescu, director INSCOP Reaserch, ne spune că AUR ca intenție de vot este undeva la 40%, pe când PSD, PNL, USR, UDMR sunt împreuna undeva la 50%. Ambii poli însă din păcate au o componentă populistă de mare amploare în discurs și anume AUR are un discurs populist pe teme de naționalism, suveranism și dacism iar coaliția de guvernare are un discurs populist pe teme de minorități, de extrapolare și hiperbolizare a extremismului, pe tema ‘cetățeanului european”, pe monetizarea politică și de imagine de salvatori ai Ucrainei, de protectori ai muncitorilor emigranți etc ….
Ca și concluzie, România se confruntă cu un mediu economic destul de tensionat, cu probleme legate de inflație, cu o datorie publică și un deficit public care afectează în mod direct și negativ costul vieții, în timp ce mediul politic este preocupat să polarizeze și să abordeze discursuri și măsuri populiste în loc să gospodărească.
Bogdan Gabriel